Fără apă şi cu o factură uriaşă! Problema unei bătrâne din satul Ogrăzi

Fără apă şi cu o factură uriaşă! Problema unei bătrâne din satul Ogrăzi

O bătrână din satul Ogrăzi, comuna Merei, trăieşte de mai bine de jumătate de an fără apă curentă, după ce s-a trezist şi cu o factură încărcată cu un consum imens de la Compania de Apă. Femeia susţine că pierderea care a provocat problema a fost în afara proprietăţii sale. De cealaltă parte, reprezentanţii companiei declară că, totuşi, vârstnica este bună de plată.

Coşmarul localnicei din satul Ogrăzi a început în urmă cu mai bine de o jumătate de an, când an­gajaţii de la Compania de Apă au descoperit o spărtură pe uliţa din faţa gospodăriei vârstnicei.
Pierderea de apă a fost calculată la peste 1.200 de lei, bani pe care compania i-a imputat doamnei Tinca Stan. Femeia a încercat să găsească înţelegere de la angajaţii operatorului regional, mai ales că, în procesul verbal de constatare a avariei, s-a trecut că pierderea a fost înregistrată în afara proprie­tă­ţii.
„Spărtura a fost în afara proprietăţii. În octombrie. De şapte luni stau fără apă. Am băut apă pu­tre­dă, care mirosea urât. Mi-am pus pompă la fântână, dar am plătit o groză de bani la lumină. Când a fost avaria, au zis că fac o cerere şi se rezolvă. Când să fac cererea, au cerut un pix, nu am putut să completez, că nu aveam ochelarii, nu vedeam. Şi au bătut-o la maşi­nă şi m-au pus să o semnez. Ce a scris acolo? Că eu declar că Com­pa­nia de Apă nu este vinovată. Dar cum puteam eu să declar aşa ceva, când Compania de Apă mi-a pus apa. În afara proprietăţii a fost defecţiunea”, a declarat Tin­ca Stan, reclamanta.
Bătrâna, în vârstă de 74 de ani, spune că nu îşi permite o sumă atât de mare, pentru a scăpa de problemă, având o pensie de doar 900 de lei. „Au început apoi să vină facturile, notificările. Că mă dă în judecată, să plătesc 12 mi­lioane în rate, tot anul. Îmi dă drumul la apă dacă fac un contract, cu reeşalonare de plată. Dar eu de abia mă descurc aşa. Dacă nu a fost în curte la mine?”, spune bătrâna.
De la reprezentanţii Companiei de Apă au venit şi explicaţiile tehnice legate de motivul trecerii acestei sume în dreptul reclamantei din satul Ogrăzi: „Acel cămin nu a fost montat la limita de proprietate sau în proprietatea dumneaei, astfel că reţeaua interioară, considerată conform regulamentului serviciului de alimentare cu apă şi canalizare, începe după contorul de branşament, care a fost montat în căminul din faţa dumneaei, lateral”, a declarat ju­ristul Cornel Prahoveanu.
În tot acest timp, vârstnica a în­cercat o variantă alternativă, pentru a beneficia de apă: fântâna din curte, alimentată, însă, cu o pom­pă electrică, de unde şi facturile mari venite la curent.
Pe de altă parte, reprezentanţii Companiei de Apă susţin că au încercat să identifice o cale de mij­loc, astfel încât gospodăria fe­meii să fie racordată din nou la reţeaua de apă: „Instalaţia interi­oară a cedat şi s-a spart. Când s-au dus colegii noştri să verifice, au constatat că spărtura era după contorul de branşament, acesta în­registrând un debit, aşa cum este prevăzut şi în procesul – verbal, drept pentru care a fost impusă la plată pentru cantitatea de apă înregistrată pe contorul de branşament. Doamna a scris şi la Protecţia Consumatorilor. Noi am formulat răspuns, am făcut preci­zările de rigoare. Noi am încercat să găsim o soluţie. Din punct de vedere al legii, atâta timp cât a­varia respectivă s-a produs pe ins­talaţia interioară – aşa cum este de­finită ea de lege – este bună de plată. Normal, căminul de bran­şare trebuie montat în afara proprietăţii, la limita proprietăţii, cât mai aproape posibil. Atâta timp cât avaria are loc după contorul de branşament, aparţine utilizatorului”
Bătrânica îi roagă pe respon­sabilii de la Compania de Apă să analizeze mai bine cazul dânsei şi să o scape de comşmarul pe care îl trăieşte de câteva luni: „Sunt slăbită, bolnavă. Rugămintea mea este să mă scape de datorie şi să îmi dea din nou drumul la apă”. (Mihai BUNĂZIUA)