Sâmbătă, 24 ianuarie, se împlinesc 167 de ani de la Unirea Principatelor Române. Părerea unanimă a istoricilor este că actul politic de la 24 ianuarie 1859 este un eveniment istoric la fel de important ca Marea Unire de la 1 decembrie 1918.
Dan Solcan, profesor de istorie la Colegiul Național „B.P. Hasdeu”, prezent la emisiunea Clubul Artelor, de la Campus TV, are o explicație pentru folosirea în spațiul public a sintagmei „mica unire” atunci când se vorbește despre evenimentul istoric de la 1859.
În același context, îndrăgitul profesor de istorie spune că actul istoric de acum 167 de ani poate fi numit o „bijuterie politică”. Clasa politică a vremii a reușit să profite la maximum în urma tensiunilor dintre marile puteri ale Europei. De asemenea, Dan Solcan spune că „Războiul Crimeii”, între Imperiul Rus și cel Otoman, a oferit un prilej propice înfăptuirii unirii celor două principate.
Un amănunt mai puțin cunoscut în rândul tinerilor este acela că, la mai puţin de două săptămâni de la înfăptuirea unirii dintre Ţara Românească şi Moldova, Alexandru Ioan Cuza a fost oaspetele buzoienilor. În drumul său de la Iași către București, în data de 6 februarie 1859, colonelul Cuza s-a oprit în Buzău, însoțit fiind de omul politic Mihail Kogălniceanu. Cei doi oaspeți au înnoptat la sediul Episcopiei, nu înainte să participe la diferite întâlniri cu oficiali din conducerea de atunci a micuțului târg.
Potrivit documentelor vremii, a doua zi, în aclamaţiile a sute de buzoieni, Cuza și Kogălniceanu au părăsit orașul, îndreptându-se spre București.
Ca recunoaştere a trecerii domnitorului pe aceste meleaguri, cu mai bine de un secol în urmă, Uliței Târgului i-a fost atribuită denumirea Cuza Vodă.
An de an presa buzoiana publica articole despre 24 ianuarie 1859 si Buzăul. Aceste articole sunt de fapt o ciorbă reîncălzită întrucât, din păcate, nu se cercetează amănunțit evenimentul. Se știe că Marghiloman a fost un înverșunat antiunionist începând cu anul revoluționar 1848. Și-a spălat păcatele, cameleon politic fiind, imediat ce a văzut că parcursul țării era altul, ireversibill. Ulterior evenimentului de la Episcopie, Cuza nu a mai avut plăcerea să petreceacă la Buzău. Se știe mai că din cauza lui Marghiloman, geambaș politic, Cuza a preferat să doarmă în caleașcă, venind de la Iași, într-un sat din apropiere de Buzău. Nu se menționează nimic despre Adunarea Electivă din 24 ianuarie 1859, respectiv care au fost deputații buzoieni care au votat pentru realegerea lui Cuza.
Apropos, în februarie il celebrăm pe Cârlova.