Publicat la: 17.11.2014. 13:46 / 2.359 views

TRANSMEDIA ŞI ŞCOALA VIITORULUI. HASDEIENII SE IMPLICĂ ÎNTR-UN PROIECT DE ANVERGURĂ

„Suntem abia în primul minut din prima zi a revoluţiei informaţionale.“
Scott Cook, manager eBay

sigla erasmus+

Un proiect european şi… foarte actual
Cum va arăta Şcoala viitorului?
Dificilă întrebare, veţi spune. Şi noi credem la fel, conştienţi fiind că evoluţiile ra­pide care creează, chiar sub ochii noştri, noua societate informaţională depăşesc adesea cea mai bogată imaginaţie. Iar e­du­­caţia nu poate lipsi, evident, din această ecuaţie cu multe necunoscute.
sigla Proiectului copyŞi totuşi… dacă nu putem şti cu precizie cum va arăta viitorul, asta nu înseamnă că nu putem participa la construirea lui.
Exact acest lucru şi-au propus să facă un grup de elevi şi profesori hasdeieni, im­plicându-se în proiectul despre care vă vom povesti în continuare.

IMG_1773Una dintre provocările lansate de U­ni­unea Europeană în 2014 este noul program Erasmus+. Acesta vizează implica­rea a peste 4 milioane de europeni (elevi, studenţi, profesori), propunându-şi reali­za­rea a 25.000 de parteneriate trans­na­ţionale între 125.000 de instituţii europe­ne din domeniul educaţiei. Programul dispune de un buget cu 40% mai mare decât nivelul actual al cheltuielilor în domeniu – 14,7 miliarde de euro pentru o perioadă de 7 ani (2014-2020) -, fapt care demons­trează că U.E. înţelege importanţa vitală a educaţiei în societatea viitorului.
Erasmus+ are o structură mai flexibilă, iar condiţiile de participare şi de finanţare sunt mai simple, punându-se accentul pe impact şi eficienţă.
Colegiul Naţional B. P. Hasdeu parti­ci­pă la acest program prin implicarea în pro­­iectul transnaţional „Comunicare şi educaţie prin Transmedia“, având drept parteneri şase instituţii europene din do­me­­niul educaţional: Liceul Tehnic din Li­vorno (Italia), Şcoala din Palamos (Spa­nia), Liceul Pagkyprio şi Şcoala Drosia din Larnaca (Cipru), Universitatea din Gi­rona (Spania) şi Centrul de formare a ca­drelor didactice din Caldas de Rainha (Portugalia). Proiectul abordează o problemă extrem de actuală – aceea a viitorului şcolii în societatea informaţională -, propunându-şi să ofere profesorilor, ele­vilor şi părinţilor cele mai bune cunoştinţe şi instrumente pentru a putea integra în activitatea educaţională, în cel mai efici­ent mod posibil, noile tehnologii.
TransmediaConceptul central al proiectului este a­ce­la de „Transmedia“, care depăşeşte co­municarea tradiţională în favoarea unei co­municări digitale interactive, bazată pe utilizarea conjugată a tuturor elementelor Noilor Media (New Media) în şcoli.
„Transmedia storytelling“ – „spunând poveşti prin intermediul diverselor platforme media“ porneşte de la o întrebare:  „De ce să spunem poveşti?“ şi un răspuns: „Marile poveşti cuceresc inimile şi min­ţile.“ Iar când „poveştile“ sunt gândite pentru a stârni curiozitatea ştiinţifică, pentru a explica şi a gândi împreună, pentru crea punţi între oameni şi culturi – to­tul prin îmbinarea inteligentă a atâtor elemente media născocite de creativitatea umană – rezultatul nu poate fi decât o experienţă minunată.
Concret, se va porni de la realizarea u­nei cercetări ştiinţifice care să ofere date precise asupra situaţiei existente în mo­mentul de faţă, reunite într-o statistică pri­vind modul în care şcolile primare şi se­cundare utilizează tehnica modernă. Vor fi realizate apoi două „decaloguri“ referitoare la utilizarea în siguranţă a internetului şi a instrumentelor hardware şi software (laptopuri, ipad-uri, telefoane mo­bile, aplicaţii, programe etc.) în şcoală, în diferitele momente ale procesului educaţional. Vor fi create un curs, un site web şi aplicaţii pentru a face publice rezultatele obţinute, iar conţinutul şi concluzii­le cercetării vor fi publicate într-un număr special al jurnalului ştiinţific „Commu­nication Papers“.
Echipa de proiect a Hasdeului include, alături de profesori, 10 elevi, alţi 60-80 de elevi urmând să se implice în desfăşurarea diferitelor activităţi.
Vor avea loc mai mul­te reuniuni de pro­iect (în Italia, Spania, Portugalia, Ro­mânia, Cipru) cu participarea elevilor şi profesorilor din toate instituţiile par­te­nere, iar proiectul se va încheia printr-un Congres internaţional, desfăşurat în Spa­nia, care va populariza rezultatele finale ale cercetării.
În încercarea de a prefaţa cercetarea noastră, vă propunem o scurtă dezbatere despre elevi, profesori, părinţi şi rolurile lor în Şcoala viitorului.

„Tehnologia este doar o unealtă.
În demersul de educare şi motivare a copiilor,
profesorul rămâne esenţial.“

Bill Gates, fondator Microsoft

Elevi şi profesori în Şcoala viitorului
Unii cercetători ai societăţii actuale propun o nouă împărţire a populaţiei lu­mii: „digitali nativi“ şi „digitali imigranţi“. Primii am fi noi: copiii, adoles­cenţii, tinerii, „războinicii tastaturii“, cei născuţi în era exploziei informaţionale. Ceilalţi – persoanele de peste 30-35 de ani, să zicem – ar fi „imigranţi“ într-o lume străină, în care trebuie să facă eforturi pentru a se adapta.
Nu ştiu cât de corectă este această îm­părţire, dar ştiu sigur că atunci când vine vorba despre calculator, telefon mobil sau internet, colegii noştri au multe de spus. Imaginaţi-vă, deci, în ce fel au reacţionat când au fost întrebaţi cum ar arăta viaţa lor fără aceste instrumente… Iată câteva răspunsuri: Viaţa mea ar fi… O LIPSĂ!! (Roxana); Cred că aş rezista două zile… (Diana); Aş muri şi-aş leşina! (Se­bastian); Mi-aş face singur temele, ceea ce nu e un lucru foarte bun…  (Daniel); Fără Facebook, Tumblr şi Instagram, fără Wikipedia, fără jocuri, fără Whats­App?! Zic „pas“! (Anca); Aş avea o viaţă normală, doar că m-aş duce la colegii care au calculator şi internet… (apreciem umorul, Cristina!). Iar cineva a încercat chiar să-şi imagineze cum ar arăta „A­mintiri din copilărie“ în variantă actuali­zată: Pagini pline de momente în care aşteptăm like-uri la poze… în loc să ne suim în cireş „ne suim“ pe Wall, în loc să mergem să strigăm la poarta prietenului îi dăm mesaj scris cu majuscule. Iar titlul cărţii ar fi… „Amintiri din tehnologie“. (Raluca)
Dacă ne-am lămurit cum stăm cu in­teresul generaţiei noastre faţă de tehnologia modernă, apare, firesc, o întrebare: cum poate fi folosit acest interes în cadrul activităţilor din şcoală? Am stat de vorbă cu mai mulţi domni profesori, care au insistat asupra ideii că, folosită cu price­pere şi discernământ, tehnologia este in­dispensabilă unei educaţii moderne (au fost amintite lecţiile în AEL – Advanced eLearning, utilizarea unor prezentări software moderne precum Prezi etc.). Dom­nul profesor consilier şcolar Relu Ol­teanu, inspector ISJ, a evocat, între altele, un experiment didactic realizat în India şi Marea Britanie (Sugata Mitra, „Să construim o şcoală în Norul educaţional“), care a reuşit să dovedească trei lucruri esenţiale: capacitatea înnăscută a copiilor de a folosi tehnologia modernă, pasiunea cu care aceştia învaţă atunci când contextul învăţării este unul plăcut şi creativ, per­formanţele extraordinare pe care ei le obţin dacă sunt sprijiniţi şi motivaţi de către adulţi. Domnul profesor a adăugat un alt lucru interesant: în Şcoala viitorului, rolul profesorului nu va fi acela de a a livra informaţii; profesorul va trebui, mai mult ca oricând, să înveţe el însuşi pentru a putea asigura, într-un context dinamic, mereu schimbător, învăţarea de către elevi şi educarea acestora. Domnul profesor a încheiat cu un citat din documentarul amintit mai sus: „Acolo unde există interes, există educaţie.“
La fel gândim şi noi, elevii. E adevărat că învăţ, din fericire, într-un liceu bine dotat din punct de vedere al tehnologiei: videoproiectoare, calculatoare şi chiar table inteligente în unele clase. Dar ve­dem că, în societatea contemporană, legătura dintre şcoală şi elev devine din ce în ce mai slabă. În cel mai bun caz este o relaţie strict profesională, în cel mai rău – o ruptură totală. Manualele devin parcă duşmanii elevilor, învăţatul – povara de care vor să scape. Hai să schimbăm asta! Şcoala trebuie să educe elevii, să le mo­de­leze caracterul. Pentru a realiza acest lucru, trebuie mai întâi să-i atragă. Cel mai rapid mod de a face tinerii să vină cu plăcere la şcoală este acela de a o face interesantă, iar tehnologia poate juca un rol foarte important.
A fost neplăcut când, în clasa a X-a, aţi făcut disecţia pe peşte? Mirosul specific îi dădea stări de rău colegei de grupă, vederea cărnii sângerii le făcea viaţa grea celor mai slabi de înger? V-ar plăcea ca la fizică să nu mai fim nevoiţi să ne ima­ginăm regula burghiului, sau cum se realizează compresia unei bile de cauciuc când loveşte cimentul, ci să le vedem la calitate superioară, chiar în faţa noastră? Nicio problemă, tehnologia va putea re­zolva toate acestea, mai devreme sau mai târziu. L-am văzut pe Michael Jackson pe scenă dupa ce a trecut în nefiinţă; de ce nu am vedea şi obiectul disecţiei prin intermediul unei holograme inteligente, care să simuleze ţesuturile, sistemul osos etc.? Iar dacă hologramele sunt încă destul de departe de sala de clasă, există pagini de internet foarte utile în procesul de învăţare. De exemplu, pentru a realiza cum se lucrează cu algoritmul lui Lee am apelat la o lecţie on-line bine ilustrată, care mi-a dezvăluit toate informaţiile ne­cesare într-un mod atrăgător. O altă idee bună ar fi introducerea ochelarilor Go­ogle în sălile de clasă. Vezi pe tablă o formulă necunoscută şi în câteva secunde îţi apare explicaţia. Încetul cu încetul, chiar fără să vrei, înveţi din ce în ce mai multe.

foto 2Eşti înconjurat de realitate şi de virtual în acelaşi timp, obţii informaţii pe ambele planuri – într-un cuvânt, totul e perfect! Folosit în mod inteligent, efectul vizual poate da rezultate deosebite. Vechii ro­mani ştiau asta: atunci când doreau să memoreze multe informaţii în mod organizat, îşi imaginau o locuinţă cu multe în­căperi şi repartizau în fiecare „cameră“, după criterii logice, informaţiile pe care voiau să le reţină. De reţinut lecţia lor.

foto 1

E clar, trăim într-o lume în care accesul la informaţie prin tehnologie tinde să devină una dintre nevoile primare, alături de hrană, adăpost şi îmbrăcăminte. Circulăm cu o viteză tot mai mare pe Autostrada Informaţiei (Super – Informational Highway, expresia lui Nicholas Negroponte, faimosul futurolog şi profesor de la MIT).

foto 3Nu trebuie uitat însă că tehnologia nu-ţi oferă automat informaţia bună, nici faptul că informaţia nu înseamnă automat cu­noaş­tere – căci aceasta înseamnă să înţelegi corect informaţiile, să poţi să le conectezi şi, mai ales, să ştii ce să faci cu ele în viaţă. Proiectul nostru vrea să ne ajute să accedem spre o cunoaştere reală, o cunoaştere raportată la valori şi la un mod de viaţă – cunoaşterea specifică omului educat.

„Părinţii şi calculatorul… Ai tăi cum sunt?“
titlul unui site

Bun, şi părinţii?
Argument (Alice) Am văzut de curând un videoclip numit „Faţa galbenă zâmbi­toare“. E un clip bine făcut, ceva gen „râsu’ plânsu’“, despre doi părinţi „de mo­dă veche“ care voiau să vorbească pe internet cu fiul lor plecat în străinătate. El le trimisese o listă cu paşii care trebuiau parcurşi, cu ce butoane trebuiau apăsate ca să pornească „cutia aia argintie“ (calculatorul), pe ce să dea „c-l-i-c-k“ cu acel „m-o-u-s-e“ (citit cum se scrie), pentru ca în final să poată vorbi cu el. Replici gen  – Pe ce apăs? – Nu scrie? – Nu… – Păi atunci, apasă pe ăla care e mai la îndemână! sau Zice că trebuie să se des­chidă o fereastră! – Ce fereastră? – Nu ştiu… poate aici, pe ecran… Sau trebuie să o deschid pe aia de la balcon, să nu se încălzească prea tare calculatorul?, dimpreună cu înţeleapta concluzie Vezi, Florine, dacă învăţam de-astea mai demult, nu ne mai chinuiam aşa!, conturează imaginea hazliu-chinuită a unei călătorii printr-o lume plină de… neînţelesuri.
Contraargument (Mădălina) Vă mai amintiţi de vremea în care tehnologia era o modalitate de a scăpa de ochiul atotvăzător al părinţilor? Asta e deja istorie antică. Probabil că primul lucru pe care au învăţat să-l facă este să se înregistreze pe diferite site-uri de socializare şi să tri­mită cereri de prietenie. Te uiţi cu jale la acea cerere, zile întregi, înainte să o accepţi – mai mult din obligaţie morală, ştiind foarte bine ce va urma. Şi mai surprinzător este că tot părinţii par să ofere cel mai activ feedback la orice activitate postată (şi te bombardează apoi cu cereri pentru tot felul de jocuri care devin pentru ei aproape o obsesie). Gata cu secre­tele tale, gata cu distracţia.
Ce ar fi de înţeles din aceste argumen­ta­ţii contrare? În primul rând, că sunt părinţi şi părinţi. În al doilea rând – dacă privim mai atent -, că morala acestor po­veşti tinde, totuşi, spre un punct comun. Progresul nu poate fi oprit, iar lumea vi­i­torului e deja aici! Această lume nu poate fi ignorată, pentru că ea tinde să devină lumea tuturor; într-un fel sau altul, mai greu sau mai uşor, adaptarea trebuie să se producă. Iar părinţii noştri ştiu acest lucru.
Uneori, chiar şi bunicii, aşa cum ne po­vesteşte cu umor Arina:  Ce pot să spun? Tehnologia evoluează  în asemenea hal încât mă sperie. Imaginaţi-vă că până şi bunica mea e un as al calculatorului! Are o armată întreagă în dotare care cu­prin­de cont de Facebook, webcam, microfon, ultima versiune de Skype şi destulă răbdare… nu mi-am putut imagina aşa ceva! E totuşi bunica mea care până nu de mult mă întreba pe ce trebuie să apese ca să răspundă la telefonul mobil. Sună stupid, mai ales că acum nu mă mai sună… dă doar un beep, adică: „să intri pe Skype, Arinutza, să vorbim… că e mai simplu“. Şi mă conformez… pentru că AŞA E! Deci, se poate!
Am avut curiozitatea de a sta de vorbă cu mai mulţi părinţi. Absolut toţi s-au de­clarat de acord cu utilizarea tehnologiei moderne în şcoală, formulând argumente dintre cele mai diferite: ea înseamnă ac­ces rapid şi controlat la informaţie, dezvoltă abilităţile de comunicare ale copiilor, uşurează munca elevilor şi a profesorilor, face parte din modul de viaţă contemporan, e „mult mai atrăgătoare pentru adolescenţi decât programa şcolară“ (nu noi am zis!) etc.
Astfel de păreri ne bucură, pentru că proiectul nostru îşi propune, ca obiectiv esenţial, aducerea părinţilor, poate nu chiar… în bănci, dar tot mai aproape de şcoa­lă, de activităţile de zi cu zi ale ele­vi­lor. Mulţi cercetători atrag atenţia a­su­pra faptului că tehnologia modernă, atât de îndrăgită de copii, poate să ducă la separarea lor de lumea părinţilor, la divi­zarea familiei.
Noi dorim să demonstrăm contrariul…

„Adevărata problemă este nu dacă   ma­şi­nile pot gândi, ci dacă oamenii gândesc.“
B. F. Skinner, psiholog

O scurtă concluzie
Mai mult decât oricare alte instrumene create de om de-a lungul istoriei, tehnologia modernă pare să aibă două tăişuri la fel de ascuţite. Mulţi dintre elevii, profesorii şi părinţii cu care am discutat au insistat asupra modului în care utilizăm această tehnologie, recunoscând, mai mult sau mai puţin îngrijoraţi, că pot exista şi consecinţe negative. Călătorii în lumea Transmedia suntem noi, iar instrumentele cu ajutorul cărora călătorim au posibilităţi uriaşe. Esenţial este, însă, fe­lul în care ne raportăm la aceste posibili­tăţi. Or, proiectul pe care vi l-am prezentat îşi propune să aducă laolaltă elevii, profesorii şi părinţii pentru a găsi împreună modalităţile de a utiliza tehnologia cu inteligenţă şi discernământ, de a realiza o educaţie modernă, de a intra pregătiţi în societatea viitorului.
Convingerea noastră este că trebuie să ştim ce vrem de la călătoria noastră în această „ţară a minunilor“ pe care ne-o oferă progresul uluitor de rapid din zilele noastre. Altfel, ne putem pierde, înstrăina, însingura atunci când neştiinţa noastră se va afla în faţa drumurilor infinite şi necu­noscute ale călătoriei în lumea tehnologiei informaţionale:
– Poţi să-mi spui, te rog, pe unde trebuie s-o iau ca să plec de aici? întrebă Alice.
– Depinde  unde vrei să ajungi, spuse Pisica de Chesire.
– Dar nu prea îmi pasă de asta…, zise Alice.
– Atunci, nu contează pe unde o iei, zise Pisica.

Articol realizat de :
Alice Sibiescu, Mădălina Costea, Vlad Lungu-Stan (clasa 10 C)
Echipa de proiect Erasmus+ a C.N. B.P. Hasdeu

Lasati un comentariu

AVERTISMENT! CITITORII CARE POSTEAZĂ COMENTARII INJURIOASE, JIGNIRI LA ADRESA UNOR PERSOANE ŞI CARE FOLOSESC CUVINTE CARE NU AU CE CĂUTA PE UN SITE SERIOS, VOR AVEA COMENTARIILE ŞTERSE ŞI INTERDICŢIE, PRIN MIJLOACE TEHNICE, SĂ MAI POSTEZE COMENTARII !

XHTML: You can use these html tags: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>