Soarele arzător și seceta afectează și animalele de pe pășuni. Uscăciunea a pus deja stăpânire pe pajişti, iar vacile și ovinele abia mai au ce mânca. Pentru a trece perioada grea cu pagube cât mai mici, crescătorii de animale din localităţile Bărăganului au început să taie porumbul uscat de pe câmp pentru a-l folosi ca furaj. Perspectiva este sumbră, avertizează fermierii buzoieni. Dacă pășunatul se încheie devreme, vor rămâne fără nutreț pentru sezonul rece, când rumegătoarele se află în grajduri.
Cele peste 40 de vaci și viței ale acestui fermier din localitatea Maxenu suferă extrem de tare din cauza căldurii care, la nivelul solului, în bătaia soarelui, depășește temperatura de 40 de grade Celsius. Proprietarul animalelor și ajutoarele sale fac tot posibilul să țină animalele în viață, întrucât riscul de a suferi pierderi este ridicat.
Cireada familiei Marin se află pe o pășune care, în alți ani, era verde toată luna august, iar rumegătoarele aveau hrană din belșug. De câțiva ani, de când seceta a pus stăpânire pe câmpiile Bărăganului, iarba se usucă mult mai devreme. Niciodată, însă, pășunea nu s-a îngălbenit așa de repede, ca în sezonul acesta. Ca să-și salveze animalele, fermierii au început să taie porumbul de pe câmp și să-l arunce pe pajiște.
Crescătorii de animale sunt siguri că pășunatul se va termina mult mai devreme decât în alți ani. Mulți proprietari se gândesc deja să-și aducă animalele acasă, pentru a le hrăni cu ce au în ogradă, însă vor intra mai repede în furajele care ar trebui să ajungă toată iarna. O parte din fermieri ar putea să vândă din animale, dacă vor rămâne fără hrană pentru ele în sezonul rece.
Bărăganul seamănă cu un deșert galben, din cauza vegetației uscate. Pe izlazul aflat de-a lungul râului Călmățui, oile și caprele lăsate de ciobani la păscut pot fi numărate pe degete. Se hrănesc cu puțină vegetație rămasă pe câmp și scoarța salcâmilor sub care se feresc de soarele arzător.
