În fiecare an vegetația de pe Heleșteu este curățată cu ajutorul unei motocositori acvatice și bazinul este reumplut cu apă la un nivel potrivit. Operațiunea este una destul de superficială și ar fi nevoie de o curățare în profunzime. Și malurile lacului ar trebui să fie expertizate și consolidate acolo unde sunt posibile surpări.
Heleșteul din Parcul Crâng este reprezentativ pentru Buzău și este locul cel mai vizitat de buzoieni, mai ales că acolo și-au făcut casă o mulțime de rățuște sălbatice și de broaște țestoase.
Numai că lacul nu a mai fost curățat în profunzime probabil de la construirea lui și nici malurile, care au început să se surpe, nu au fost consolidate.
Pentru a curăța Heleșteul va fi nevoie de mulți bani, de timp și de operațiuni complicate și costisitoare.
Golirea bazinului va trebui făcută pe porțiuni pentru a nu periclita viața păsărilor și a viețuitoarelor acvatice.
După ce va fi curățată prima porțiune din lac, aceasta va fi inundată cu apă din canalul Iazul Morilor și va fi scoasă apa din cealaltă jumătate, nu înainte ca vietățile lacustre să fie mutate în locația curățată.
Viitorul proiect se anunță a fi destul de costisitor în ansamblul său așa că Primăria va face mai întâi un studiu de fezabilitate pentru a stabili soluția tehnică potrivită, inclusiv expertizarea malurilor și consolidarea lor.
Aș face câteva precizări, cu respect, pentru că discuția despre Heleșteu nu trebuie redusă la „curățăm lacul și mutăm rațele”.
1. Afirmația că Heleșteul nu ar mai fi fost curățat „probabil de la construirea lui” trebuie verificată documentar. Dacă au existat intervenții anterioare de decolmatare / curățare mai serioasă, ele trebuie menționate corect: când, cine le-a făcut, ce s-a executat și ce documente există.
2. Biodiversitatea nu înseamnă doar rățuște și broaște țestoase. Înseamnă apă, sedimente, plante acvatice, microorganisme, nevertebrate, insecte, polenizatori, amfibieni, păsări, arbori, maluri, zone de refugiu și toate legăturile dintre ele. Un heleșteu nu este doar un bazin cu apă și păsări simpatice. Este parte dintr-un ecosistem urban.
3. Starea Heleșteului este strâns legată de starea Pădurii Crâng. Dacă pădurea este afectată de boli, de arbori vulnerabili, de lemn mort gestionat greșit, de gândaci de scoarță și de ciupercile pe care aceștia le pot transporta, atunci nu putem vorbi serios despre „revitalizare” doar uitându-ne la luciul apei.
4. O întrebare esențială rămâne legată de sesiunile de dezinsecție. În comunicările publice apare produsul Flytrin 6.14. Fișa cu date de securitate a produsului indică, printre altele, H351 — poate provoca apariția cancerului, H317 — poate provoca reacție alergică cutanată și H410 — foarte toxic pentru organismele acvatice, cu efecte pe termen lung. Faptul că un produs este avizat nu înseamnă automat că poate fi aplicat oricum, oriunde, în orice condiții.
Întrebarea corectă este: unde sunt documentele concrete privind aplicarea în Crâng–Heleșteu? Rețetă, doză, concentrație, cantitate, suprafață tratată, distanțe față de apă, condiții meteo, trasee, zone excluse, măsuri pentru apă, păsări, albine, insecte utile și alte organisme non-țintă.
5. Dacă în documentația DDD apare și combaterea larvelor de țânțari pe lucii de apă / zone umede, atunci trebuie precizat public dacă s-a făcut sau nu tratament larvar. Dacă da, cu ce produs, cu ce aviz, cu ce fișă de securitate și unde a fost informat publicul despre acel produs? Dacă nu, de ce s-a limitat intervenția la produsul comunicat public?
6. După o eventuală decolmatare, întrebarea cea mai importantă este ce urmează. Dacă nu există diagnostic, monitorizare, control al surselor de încărcare organică, gestionarea sedimentelor, circulație reală a apei, protejarea malurilor și o strategie pentru intervențiile chimice, riscăm să cheltuim bani mulți și să ajungem din nou în același punct.
Heleșteul nu are nevoie doar de o lucrare mare. Are nevoie de un plan real: măsurători, transparență, biodiversitate inventariată, intervenții justificate și monitorizare după fiecare etapă.
Altfel, nu vorbim despre revitalizare. Vorbim despre o reparație amânată, urmată de aceeași problemă peste câțiva ani. P.S. Aș nuanța afirmația că Heleșteul nu ar fi fost curățat probabil de la construirea lui. Există articole locale care documentează intervenții de curățare a vegetației / brădișului în anii anteriori, iar în 2020 s-a anunțat chiar că lacul urma să fie decolmatat după revenirea nivelului apei. Corect ar fi să cerem documentele: când s-a intervenit, ce s-a făcut concret, dacă a fost doar cosire/curățare superficială sau decolmatare reală, ce cantitate de material s-a extras și ce proces-verbal de recepție există.