Deșertificarea amenință suprafețe din ce în ce mai mari de teren agricol din țara noastră și grav este că fenomenul pare de neoprit. Semnele dezastrului sunt parcă mai evidente ca niciodată, cel puțin în zona de câmpie a Buzăului. Brazdele răscolite de pluguri formează peisaje deloc pământești, din cauza bolovanilor uriași iar fuioarele de praf, ca niște mici tornade, apar frecvent la suprafața pământului și spulberă stratul de sol fertil.
Astfel de vârtejuri se formează din cauza diferenței de temperatură dintre sol și aer, ne explică un agricultor de lângă Râmnicu Sărat. Este foarte dăunător, este de părere fermierul, pentru că astfel de curenți spulberă praful și îl mută dintr-un loc în altul. În timp, rămâne un strat mai puțin fertil și foarte tare.
Însămânțările de toamnă se fac în praf, iar câmpul pe care tractoarele au intrat la semănat pare mai degrabă un deșert. Un nor de praf rămâne în urma utilajelor, dar și o mare dezamăgire a fermierilor care sunt aproape siguri că muncesc în zadar.
Georgian Calotă, fermier din comuna Balta Albă, a semănat grâu și rapiță pe zeci de hectare, în Câmpia Râmnicului, zonă care niciodată nu a fost irigată. Terenul a rămas negru din cauza secetei, deși acum trebuia să fie deja verde, după încolțirea plantelor. A investit degeaba 2.500 lei la hectarul de teren semănat cu rapiță.
Din cauza secetei care a uscat pământul până la mare adâncime, terenul agricol abia poate fi arat, ca apoi să fie semănat grâul. Brazdele răscolite, acolo unde cât de cât a pătruns plugul, formează peisaje deloc pământești, din cauza bolovanilor uriași, de sute de kilograme.
Deșertificarea, un fenomen care s-a instalat în multe zone ale țării, este amplificată de actualele anomalii climatice iar cele mai vulnerabile sunt suprafețele neirigate și lipsite de protecția unor păduri. Regiunile cele mai expuse deșertificării, existente pe teritoriul României, sunt Dobrogea, Sudul Moldovei si Sudul Câmpiei Române.
