Sărbătoarea iubirii la români este asemănătoare cu cea de dincolo de Prut. Fetele dăruiau batiste cusute cu motive populare aleșilor lor iar băieții le sărutau sau măcar le ciupeau. La Muzeul de Etnografie „Vergu Mănăilă” poate fi văzută o expoziție de batiste tradiționale.
Dragobetele, sărbătoarea iubirii la români, care vine o dată cu primăvara, a fost marcată de Muzeul Județean cu o serie de activități la Muzeul de Etnografie „Vergu Mănăilă”, la care publicul buzoian a fost invitat să participe gratuit.
Și în anii anteriori la Vergu Mănăilă au fost organizate expoziții tematice care au avut rolul de a transmite publicului un mesaj inedit în legătură cu sărbătoarea Dragobetelui și cu tradițiile populare.
De Dragobete se obișnuia ca fetele să dăruiască băieților pe care îi plăceau batiste cusute de ele cu motive populare.
La rândul lor, băieții încercau să fure de la fetele frumoase batista care, de multe ori, era menită să ajungă la alt băiat, anume la alesul celei care o cususe.
Conferențiarul universitar doctor Ion Ghelețchi, prorector al Universității de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul, Republica Moldova, le-a vorbit celor prezenți despre „Sărbătoarea Dragobetelui în spațiul Pruto-Nistrean”.
Conform afirmațiilor sale, tradițiile din această zonă a Republicii Moldova nu se deosebesc prea mult de cele românești.
Dragobetele era un prilej pentru comunitate de a afla ce nunți urmau să se joace în toamna următoarte și cine erau protagoniștii.
În satele Basarabiei majoritatea logodnelor erau legate de ziua de 24 februarie.
În seara de Dragobete, în vatra satului se aprindea un rug mare, peste care săreau cei mai curajoși dintre flăcăi.
Vizitatorii au avut ocazia să participe și la vernisarea expoziției temporare „Batista tradițională și rolul ei în limbajul nonverbal al dragostei”, să vizioneze filmul „Dochia și Dragobete Cap de Primăvară” și să-și coasă propria batistă, îndrumați de meșteri populari.
