Dacă se poate, de ce n-am face-o ? Probabil aşa au gândit cei doi granguri, Tulpan şi Pană, cei care conduc cum vor muşchii lor clubul din Crâng. Astfel că şi-au permis o aroganţă nouă, dusă la extrem. Angajarea lui Dănuţ Pană, fiul tatălui său, ca antrenor la copiii şi juniorii Gloriei. Cine e cât de cât în fenomen, păstrează nişte coloană vertebrală şi l-a văzut vreodată pe fotbaliatorul Dănuţ jr. dând cu şutul în băşică înţelege bine noua aberaţie, sfidare la adresa bunului simţ. Păi cum, ce şi când îi poate învăţa anti-talentul Dănuţ Pană fotbal pe copiii Buzăului ? Când el a fost paralel cu acest sport, un râs pe terenul de fotbal, iar antrenorii care-l scăpau în echipa Gloriei o făceau înjurând în colţul gurii şi blestemându-se-n gând pentru un aşa mare compromis. Oare atât de gros s-a făcut tovalul unora, oare atît de proşti ne cred şi poate chiar suntem dacă permitem ca beizadeaua asta să fie plătită din bani publici ? După retrogradarea în liga a treia, numirea lui Dănuţ Pană ca antrenor la juniorii Gloriei aduce cu bomboana de pe colivă. Ruşine după ruşine, mă mir cum de nu se surpă tribuna. Şi încă ceva. Oare cît de ignoranţi trebuie să fie părinţii ăia care-şi lasă odraslele „educate” în fotbal de Pană jr ? După această nouă aberaţie, personal îmi fac o promisiune, sper să mă ţin de ea. Câtă vreme Dănuţ va fi antrenor la Gloria, nu voi mai călca dincolo de poarta stadionului Gloria. Să facă tot ce le trece prin cap. S-o pună şi pe Casandra, vânzătoarea de seminţe, director tehnic. Nici că mă mai interesează.
AURAŞ TEREACĂ
