Campus Media a intrat în posesia motivării aferente soluției date de Tribunalul Buzău, săptămâna trecută, pe 8 octombrie, atunci când instanța a hotărât suspendarea executării deciziei de reorganizare a Consiliului de Administrație al ISJ Buzău din data de 2 septembrie, precum și suspendarea executării tuturor hotărârilor luate de forul respectiv. Una dintre cele mai importante consecințe după această soluție pronunțată de instanța de judecată este suspendarea concursului pentru directorii de școli, caz care a adus Buzăul într-o lumină negativă la nivel național. Între timp, în această dimineață, ministrul interimar al Educației, Mihai Dimian, și-a trimis Corpul de Control la Inspectoratul Școlar Județean Buzău, organism care va verifica unde au greșit noii „generali” ai educației buzoiene, imediat după ce au fost numiți prin ordin, chiar de Mihai Dimian, schimbându-i pe foștii responsabili de la PSD. Corpul de Control urmărește toate aspectele și pașii care au condus la acest blocaj, precum și la alte efecte negative asupra educației buzoiene – transferuri de elevi, mobilitatea cadrelor didactice, proiecte școlare, ori alte decizii luate de CA-ul considerat a fi reorganizat fără respectarea metodologiei.
DESPRE MOTIVARE, PE SCURT
“Violare flagrantă a secretului votului”, „vicii de procedură majore“, „încalcă flagrant spiritul legii„, „putere discreționară absolută, exces de putere.”, „crearea unui mecanism feudal de permutare a funcțiilor pe criterii de fidelitate politică sau personală” – sunt doar câteva dintre concluziile judecătorului care a avut cauza în față. Magistratul demontează, pas cu pas, argumentele juridice invocate de reprezentanții Inspectoratului Școlar Județean Buzău, însă vine și cu o parte interesantă , cea care pune în continuare problema amestecului politicului în educație.
Motivarea conține, cronologic, cele două poziții exprimate în instanță de către cele două părți. Mai precis, prof. Carmen Elena Popescu, demisă după 25 de ani de la conducerea Școlii Gura Teghii, vs. Inspectoratul Școlar, care, la două zile după reorganizarea C.A., decide demiterea directoarei. Vom publica, în cele ce urmează parte din cele două variante aflate în conflictul juridic, așa cum au fost ele expuse de judecător, în motivare. De asemenea, vom publica argumentele magistratului referitoare la amestecul politicului în decizia luată de noul C.A. al ISJ, precum și alte detalii esențiale, pentru a vă creiona întreg tabloul unui subiect extrem de important. E adevărat, materialul necesită timp foarte mult pentru citire. Merită, însă, să aveți răbdare până la final.
CE A CONTESTAT ȘI CERUT RECLAMANTA
Text preluat din motivare: “Un prim aspect de nelegalitate rezultă din nerespectarea condiției prevăzute de propriul Regulament al I.Ș.J. Buzău pentru modificarea componenței Consiliului de administrație. Potrivit art. 4 din Regulamentul propriu de organizare și funcționare a Consiliului de administrație al ISJ Buzău, „Consiliul de administrație se numește prin decizie a inspectorului școlar general”, însă modificarea componenței prevăzute la art. 3 alin. (1) „se poate face, în situații bine justificate, de către inspectorul școlar general, prin consultarea membrilor adunării generale a salariaților din cadrul inspectoratului școlar”. Rezultă din formularea textului că inspectorul școlar general nu dispune de o competență discreționară de modificare a componenței Consiliului de administrație, exercitabilă exclusiv în considerarea propriei aprecieri de oportunitate. Regulamentul propriu condiționează expres această operațiune de existența unor „situații bine justificate”, ceea ce presupune existența unor împrejurări obiective, preexistente actului și susceptibile de verificare, care să determine necesitatea modificării componenței. Or, Decizia nr. 1951/02.09.2026 nu identifică o asemenea situație. Actul nu arată care este împrejurarea concretă ce a făcut necesară modificarea Consiliului de administrație, nu indică motivele pentru care membrii aleși anterior nu ar mai fi putut continua exercitarea acestei calități și nu permite identificarea motivului care ar satisface condiția impusă chiar de Regulamentul propriu al instituției. Schimbarea conducerii I.Ș. J. Buzău poate explica, cel mult, modificarea persoanelor care fac parte de drept din Consiliul de administrație. Inspectorul Şcolar General și inspectorii școlari generali adjuncți dobândesc calitatea de membri în considerarea funcției deținute, astfel încât schimbarea titularilor acestor funcții produce, în mod firesc, modificarea persoanelor care participă de drept în Consiliu. Situația inspectorilor școlari aleși este însă diferită. Aceștia nu dobândesc calitatea de membri ca o consecință automată a unei funcții de conducere, ci în urma unei proceduri de alegere. Prin urmare, schimbarea conducerii executive a inspectoratului nu poate constitui, prin ea însăși, o justificare suficientă pentru înlocuirea membrilor aleși. Dacă simpla instalare a unui nou inspector școlar general ar fi suficientă pentru schimbarea integrală a membrilor electivi ai Consiliului de administrație, condiția existenței unor „situații bine justificate” prevăzută de art. 4 al Regulamentului ar deveni lipsită de orice conținut. Această aparență de nelegalitate este accentuată de faptul că Decizia nr. 1951/02.09.2026 stabilește componența Consiliului de administrație „pentru anul școlar 2026-2027”, deși Regulamentul propriu nu prevede că membrii aleși au un mandat limitat la durata unui singur an școlar și nici că, odată cu începerea fiecărui an școlar, calitatea acestora încetează automat. Dimpotrivă, Regulamentul reglementează distinct situația modificării componenței și o condiționează de existența unor situații bine justificate. Referirea la caracterul anual din același Regulament privește planul de activitate al Consiliului de administrație, iar nu durata mandatului membrilor.
Problema are o importanță concretă în cauză. La data de 13.08.2026 funcționa un Consiliu de administrație al ISJ Buzău, care a adoptat inclusiv hotărârea ce a stat la baza numirii reclamantei. Chiar Decizia nr. 1225/13.08.2026 menționează respectiva Hotărâre a Consiliului de administrație. În aceste condiții trebuie verificat care era actul prin care fusese constituit Consiliul de administrație anterior, care era situația juridică a membrilor aleși, dacă și în ce condiții calitatea acestora încetase și care este temeiul pentru care autoritatea a apreciat că o nouă componență trebuia stabilită la 02.09.2026. În lipsa unei norme care să prevadă încetarea automată a calității membrilor aleși la finalul fiecărui an școlar, simpla mențiune din Decizia nr. 1951 privind anul școlar 2026-2027 nu poate suplini existența condițiilor cerute de Regulament pentru modificarea componenței.
Un alt element care conturează cazul bine justificat îl reprezintă serioasa îndoială privind respectarea cerinței votului secret pentru alegerea membrilor Consiliului de administrație. Potrivit art. 3 alin. (1) din Regulamentul propriu, inspectorii școlari care fac parte din Consiliul de administrație sunt „aleși prin vot secret de Adunarea generală a salariaților”. Norma regulamentară nu impune doar existența unei proceduri de vot, ci stabilește în mod expres caracterul acesteia. Prin urmare, pentru respectarea Regulamentului nu este suficient ca participanții să își fi exprimat într-o formă oarecare opțiunea. Trebuie să fi existat o procedură care să garanteze efectiv faptul că opțiunea exprimată de fiecare persoană nu putea fi asociată identității acesteia.
Din modalitatea în care s-a desfășurat procedura de desemnare a membrilor aleși rezultă indicii serioase că această exigență nu a fost respectată, cel puțin în ceea ce privește persoanele care au participat în sistem online. Există indicii că opțiunile acestora au fost transmise inspectorului școlar general, împrejurare care, în lipsa unui mecanism tehnic ori procedural real de anonimizare, este incompatibilă cu însăși noțiunea de vot secret. (n.r. reclamanta) A învederat că Regulamentul impune vot secret, iar documentația administrativă trebuie să permită instanței verificarea faptului că această cerință a fost efectiv respectată. Dacă participanții online și-au comunicat individual opțiunea unei persoane care le cunoștea identitatea, caracterul secret nu poate fi prezumat. Pârâtul trebuie să poată demonstra mecanismul prin care s-a realizat anonimizarea votului și separarea identității alegătorului de opțiunea exprimată. Acest aspect este de natură să creeze, prin el însuși, o serioasă îndoială cu privire la legalitatea procedurii, întrucât privește nerespectarea aparentă a unei condiții expres prevăzute de Regulamentul propriu al instituției.
Lipsa caracterului verificabil al procedurii de desemnare a membrilor constituie un element suplimentar care pune sub semnul întrebării legalitatea Deciziei nr. 1951/02.09.2026. O procedură de alegere care constituie fundamentul unui act administrativ de numire trebuie să permită reconstituirea obiectivă a modului în care persoanele nominalizate au dobândit această calitate. În cazul de față nu rezultă că, anterior votului, ar fi fost formulate și consemnate propuneri nominale ori candidaturi individualizate. Există indicii că alegerea s-ar fi realizat prin exprimarea unor opțiuni asupra unei liste care cuprindea inspectorii școlari. Problema este însă aceea că trebuie să poată fi stabilit cine a fost efectiv supus procedurii de alegere și în ce mod au fost determinate persoanele pentru care puteau fi exprimate opțiuni. În lipsa unei asemenea delimitări este posibil ca voturile să fi fost exprimate inclusiv pentru persoane care nu își manifestaseră disponibilitatea de a dobândi calitatea de membru al Consiliului. Mai important, nu rezultă că rezultatul numeric al alegerii a fost consemnat într-o modalitate care să permită verificarea sa.
Simpla afirmație conform căreia voturile au fost numărate și centralizate nu permite stabilirea numărului de voturi obținut de fiecare persoană. Or, fără această informație nu poate fi verificată corespondența dintre opțiunile exprimate de Adunarea generală și persoanele înscrise ulterior în Decizia nr. 1951/02.09.2026. (n.r. reclamanta) Consideră că este necesar să existe posibilitatea stabilirii unui rezultat concret, de tipul: o anumită persoană a obținut un anumit număr de voturi, o altă persoană un alt număr, iar în baza acestei centralizări au fost stabilite persoanele alese.
În lipsa rezultatului numeric nu se poate verifica numărul voturilor obținute de fiecare candidat ori persoană supusă alegerii, numărul total al voturilor exprimate, corespondența dintre numărul participanților și numărul voturilor și, în final, dacă persoanele menționate în Decizia nr. 1951 sunt într-adevăr cele desemnate de Adunarea generală. (n.r. reclamanta) A arătat că în același context trebuie verificată și procedura de numărare și centralizare. Nu rezultă existența unei comisii distincte desemnate anterior pentru realizarea acestor operațiuni. Împrejurarea este însă relevantă prin coroborare cu lipsa unui rezultat numeric, cu problema secretului votului și cu faptul că procedura s-a desfășurat în format hibrid. Dacă numărarea și centralizarea au fost efectuate de persoane care urmau ele însele să facă parte de drept din noul Consiliu de administrație, existența unor documente obiective și contemporane procedurii, care să permită verificarea rezultatului, devine cu atât mai importantă.
Un alt element de nelegalitate aparentă privește însăși competența organului colectiv în cadrul căruia s-a realizat alegerea. Regulamentul propriu atribuie competența de alegere a membrilor electivi Adunării generale a salariaților, iar nu unei simple ședințe de lucru a personalului. Această diferență nu este una pur terminologică. Alegerea trebuie să reprezinte manifestarea de voință a organului colectiv indicat de Regulament, convocat și întrunit pentru exercitarea acestei competențe. Din acest motiv este necesar să se verifice documentele de convocare, persoanele convocate, obiectul reuniunii, persoanele participante fizic și online și modalitatea în care a fost constituită Adunarea generală. În măsura în care documentația întocmită contemporan procedurii califică reuniunea drept „ședință de lucru a personalului”, iar Decizia nr. 1951/02.09.2026 o prezintă ulterior drept ședință a Adunării generale a salariaților, diferența trebuie clarificată prin actele administrative premergătoare. Nu poate fi suficient ca o reuniune să dobândească retroactiv calificarea de Adunare generală exclusiv prin terminologia folosită în actul administrativ final, dacă modalitatea de convocare și desfășurare nu confirmă această calitate. (…)
Toate aceste împrejurări – lipsa identificării situației bine justificate, inexistența unui mandat anual expres, incertitudinea asupra încetării vechii componențe, problema votului secret, lipsa rezultatului numeric verificabil și problema cadrului în care a avut loc alegerea – nu sunt simple critici abstracte. Analizate împreună, ele sunt de natură să creeze îndoiala serioasă asupra legalității Deciziei nr. 1951/02.09.2026 cerută de art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004.”, a consemnat, printre altele, magistratul în motivarea sa.
CUM S-A APĂRAT INSPECTORATUL ȘCOLAR
Text preluat din motivare: “Pârâtul I. Ș. J. BUZĂU, în temeiul art. 205 și urm. din Codul de procedură civilă, raportat la art. 14 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea cererii, în principal ca inadmisibilă, în parte, și pentru lipsa calității procesuale active și a interesului, iar, în subsidiar, ca neîntemeiată, pentru neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004. (n.r. ISJ)A invocat excepția lipsei calității procesuale active și a lipsei de interes, în privința capetelor de cerere referitoare la Decizia nr. 1951/02.09.2026 și la Hotărârea Consiliului de administrație din 04.09.2026. Decizia nr. 195 este un act de organizare internă, prin care se stabilește componența unui organ de conducere al inspectoratului. Reclamanta nu are calitatea de salariat al ISJ Buzău, nu a fost membru al Consiliului de administrație, nu a avut drept de vot în adunarea generală a salariaților și nu a fost supusă votului. Actul nu i se adresează și nu îi creează, nu îi modifică și nu îi stinge niciun drept sau interes legitim privat. În consecință, față de acest act, reclamanta nu justifică nici calitatea de persoană vătămată în sensul art. 2 alin. (l ) lit. a) din Legea nr. 554/2004, nici un interes personal, direct și actual. Apărarea unui interes legitim public poate fi invocată de o persoană fizică numai în subsidiar, în condițiile art. 8 alin. (l A l) din aceeași lege, ceea ce reclamanta nu a făcut și nici nu ar putea face, întrucât critica sa privește exclusiv modul de desemnare a unor membri aleși, garanție instituită în favoarea salariaților inspectoratului, iar nu a terților. Este semnificativ faptul că niciunul dintre titularii dreptului de vot salariații ISJ Buzău – nu a formulat obiecțiuni cu privire la procedură, la rezultatul votului sau la componența Consiliului de administrație, toți participanții semnând procesul-verbal al adunării generale din 02.09.2026 în care și-au exprimat acordul. Singura persoană care contestă alegerea este un terț față de membrii consiliului de administrație.
Excepția inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea Hotărârii Consiliului de administrație din 04.09.2026. Hotărârea Consiliului de administrație din 04.09.2026 nu este un act administrativ unilateral producător de efecte juridice proprii față de reclamantă, ci o operațiune administrativă prealabi lă, care a stat la baza emiterii Deciziei nr. 2135/()4.09.2()26. Potrivit art. 18 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, legalitatea operațiunilor administrative se examinează numai împreună cu actul administrativ final, neputând forma obiectul unei cereri distincte, cu atât mai puțin al unei cereri de suspendare întemeiate pe art. 14. Suplimentar, reclamanta solicită suspendarea hotărârii „în integralitate” deși aceasta cuprinde și dispoziții care nu o privesc și față de care nu justifică niciun interes.
Excepția inadmisibilității capătului de cerere privind suspendarea „tuturor hotărârilor și actelor administrative subsecvente”. Acest capăt de cerere are un obiect nedeterminat și nedeterminabil la momentul învestirii instanței. Reclamanta însăși recunoaște că nu poate individualiza actele a căror suspendare o solicită. Or, art. 14 alin. (l) din Legea nr. 554/2004 permite suspendarea executării unui act administrativ determinat, individualizat și precedat de plângere prealabilă. O hotărâre judecătorească trebuie să fie susceptibilă de executare și să cuprindă un dispozitiv clar. in condițiile art. 425 alin. ( I ) lit. e) din Codul de procedură civilă; un dispozitiv care ar viza o categorie deschisă de acte necunoscute. prezente și viitoare, nu îndeplinește această exigență.
Existența „situației bine justificate” (art. 4 din Regulamentul propriu).
Modificarea componenței Consiliului de administrație a fost determinată de împrejurări obiective, preexistente actului și verificabile:
– prin Decizia nr. 2105/01.09.2025 componența Consiliului a fost stabilită expres „pentru anul școlar 2025-2026” durata calității membrilor aleși împlinindu-se la sfârșitul acelui an școlar;
– s-a schimbat conducerea inspectoratului, prof. M. G. fiind numită inspector școlar general prin OMEC nr. 5467/31.08.2026, iar funcțiile de inspector școlar general adjunct fiind ocupate de alte persoane conform OMEC 5468/31.()8.2026 și OMEC 5469/31.08.2026, toți aceștia fiind membri de drept, potrivit art. 8 alin. (l ) din Regulamentul-cadru aprobat prin OMECTS nr. 5530/2011 și art. 3 alin. (l ) lit. a) și b) din Anexa nr. l ;
– numărul inspectorilor școlari generali adjuncți s-a redus de la trei, în anul școlar 2025 – 2026, la doi, în anul școlar 2026-2027. Menținerea celor trei membri aleși ar fi condus la un consiliu format din 10 membri, adică un număr par, contrar dispoziției imperative a art. 8 alin. (l ) din Regulamentul-cadru și a art. 3 alin. ( l ) din Anexa nr. l , care impun un număr impar de membri, între 9 și 13. Reconstituirea componenței era, prin urmare, obligatorie, iar nu facultativă. Distincția pe care reclamanta o face între membrii de drept și membrii aleși nu infirmă această concluzie: componența consiliului este unitară și trebuie să respecte, în ansamblu, condiția numărului impar.
Consultarea adunării generale a salariaților.
Art. 4 din Regulamentul propriu condiționează modificarea componenței de consultarea prealabilă a membrilor adunării generale a salariaților. Această condiție a fost pe deplin îndeplinită și chiar depășită: membrii aleși nu au fost doar consultați, ci desemnați prin însuși votul adunării generale a salariaților întrunită la data de 02.09.2026. Procesul-verbal din 02.09.2026 este actul adunării generale a salariaților, în vederea desemnării inspectorilor școlari membri ai Consiliului de administrație, iar Decizia nr. 1951/02.09.2026 face trimitere expresă, în preambul. la acest proces-verbal. Participanții au semnat procesul-verbal, exprimându-și acordul cu privire la desfășurarea procedurii și la rezultatul acesteia.
Caracterul secret al votului.
Votul a fost secret, conform art. 3 alin. ( l ) din Regulamentul propriu. Secretul votului este o garanție instituită în favoarea alegătorilor – salariații ISJ Buzău pentru a-și exprima liber opțiunea, iar nu un drept al terților. Niciunul dintre titularii dreptului de vot nu a invocat vreo vătămare, nu a contestat procedura și nu a contestat componența Consiliului de administrație.Reclamanta, neavând calitatea de alegător. nu justifică un interes personal în invocarea acestei critici. iar afirmațiile sale sunt formulate exclusiv ipotetic.
Caracterul verificabil al procedurii.
Procedura este integral consemnată în procesul-verbal al adunării generale a salariaților din 02.09.2026 și în anexa acestuia, intitulată „Rezultate voturi membri C.A. 2026-2027″. Anexa cuprinde numărul de voturi obținut de fiecare inspector școlar și este semnată de inspectorul școlar general și de cei doi inspectori școlari generali adjuncți. Persoanele nominalizate prin Decizia nr. 1951/02.09.2026 sunt cele care au întrunit cel mai mare număr de voturi, în ordine descrescătoare; domnul N. V. T. nu a fost nominalizat întrucât a refuzat calitatea de membru. Niciuna dintre dispozițiile invocate în cerere nu impune depunerea prealabilă de candidaturi: toți inspectorii școlari sunt eligibili prin însăși funcția deținută, art. 8 alin. (l ) din Regulamentul-cadru referindu-se la „inspectorii școlari desemnați prin vot”. Punerea la dispoziție a listei tuturor inspectorilor a asigurat cea mai largă posibilitate de alegere. De asemenea. niciun text nu impune constituirea unei comisii distincte de numărare, operațiunea fiind efectuată de membrii de drept ai consiliului, care nu erau supuși votului și nu aveau interes personal în rezultat. Alegerea a avut loc în ședința adunării generale a salariaților din 02.09.2026, la care au participat toți salariații ISJ Buzău, având ca obiect desemnarea inspectorilor școlari membri ai Consiliului de administrație.
Decizia nr. 2135/04.09.2026
Potrivit art. 191 alin. (2) din Legea nr. 198/2()23, detașarea în interesul învățământului se dispune cu acordul cadrului didactic, „pe perioadă determinată de cel mult un an școlar”. Art. 85 alin. (l ) din Metodologia-cadru aprobată prin OMEC nr. 6695/14.1 1.2025 și art. 35 alin. (l ) din Metodologia aprobată prin OMEC nr. 4155/18.06.2026 prevăd că măsura operează „până la organizarea concursului, dar nu mai târziu de sfârșitul anului școlar„, prin decizia inspectorului școlar general. Legea stabilește exclusiv o durată maximă, ea nu instituie o durată minimă și nu garantează menținerea în funcție. Acordul reclamantei. Acordul nr. 9710/12.08.2026 a fost exprimat în cunoștința expresă a faptului că „Inspectoratul Școlar Județean Buzău își rezervă dreptul de a dispune încetarea detașării la o dată anterioară termenelor menționate„. Aceeași rezervă este prevăzută la art. 1 alin. (3) din Decizia nr. 1225/13.()8.2026, act pe care reclamanta nu l-a contestat și ale cărui efecte solicită, paradoxal, să fie repuse în ființă. Reclamanta recunoaște expres că nu contestă existența posibilității unei încetări anticipate. Ea a acceptat, așadar, caracterul precar al numirii.
Motivarea actului. Decizia nr. 2135/04.09.2026 indică temeiurile de fapt și de drept ale măsurii: Legea nr. 198/2023, Decizia nr. 1225/13.08.2026 inclusiv clauza de încetare anticipată de la art. 1 alin. (3) Hotărârea Consiliului de administrație din 04.09.2026 și Regulamentul-cadru aprobat prin OMECTS nr. 5530/2011. Nicio normă specială nu impune enunțarea unor motive suplimentare pentru încetarea unei detașări interimare. Măsura nu are caracter sancționator și nu cuprinde nicio apreciere asupra activității reclamantei, motiv pentru care nu era necesară referirea la abateri, evaluări sau deficiențe, care nici nu există.
Dreptul de apreciere și contextul măsurii.
Măsura reprezintă exercitarea dreptului de apreciere al inspectorului școlar general, căruia normele citate îi atribuie competența de a asigura conducerea interimară a unităților de învățământ până la finalizarea concursului. Potrivit calendarului aprobat prin OMEC nr. 4622/06.08.2026, dosarele de înscriere se depun în perioada 14.09 02.10.2026, iar numirile produc efecte de la 01.01.2027, concursul fiind deschis oricărui cadru didactic care îndeplinește condițiile, inclusiv reclamantei. Art. 11 lit. a) din Regulamentul propriu. Textul privește „propunerea motivată în baza căreia poate fi eliberat din funcție directorul/directorul adjunct”, adică eliberarea din funcție a directorului numit prin concurs. El nu este aplicabil încetării unei detașări interimare. Cu toate acestea, în simetrie cu procedura urmată la numire-Decizia nr. 1225/13.08.2026 a avut în vedere Hotărârea Consiliului de administrație din 13.08.2026, Consiliul de administrație a fost consultat și a aprobat încetarea. ceea ce constituie o garanție suplimentară, iar nu o condiție impusă de lege.
Competența emitentului. Competența de a dispune și de a înceta detașarea aparține funcției de inspector școlar general, iar nu persoanei care o ocupă la un moment dat, decizia nr. 2135/04.09.2026 a fost emisă de același organ care a dispus numirea, cu respectarea simetriei actelor juridice.
Nu există pagubă iminentă. Potrivit art. 2 alin. ( l ) lit. ș) din Legea nr. 554/2004. paguba iminentă este prejudiciul material viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorități publice sau a unui serviciu public. Reclamanta nu invocă și nu dovedește niciun prejudiciu material. Ea invocă exclusiv pierderea posibilității efective de exercitare a funcției, care nu constituie prejudiciu material în sensul textului legal. Raportul juridic al reclamantei cu sistemul de învățământ nu a încetat. Potrivit art. 1 alin. (2) din Decizia nr. 2135/04.()9.2026, aceasta a revenit pe catedra rezervată, cu păstrarea calității de titular și a drepturilor salariale aferente funcției didactice de predare. Nici condiția perturbării grave a serviciului public nu este îndeplinită – dimpotrivă, ea este invocată în mod invers. Funcția de director al Școlii Gimnaziale „P. G.” G. T. este exercitată efectiv, începând cu 07.09.2026. de un alt cadru didactic, în temeiul Deciziei nr. 2141/04.09.2026. act a cărui suspendare nu a fost solicitată. Admiterea cererii nu ar avea ca efect restabilirea unei situații, ci generarea unei incertitudini asupra conducerii unității de învățământ în plin an școlar. Perturbarea gravă ar fi, așadar, consecința admiterii cererii, iar nu a respingerii ei.
Riscul „multiplicării actelor subsecvente”, invocat de reclamantă, are caracter pur ipotetic. Art. 2 alin. ( l ) lit. ș) cere un prejudiciu viitor și previzibil, iar nu unul eventual. În fine, poziția exprimată de consiliul profesoral la data de 06.09.2026 nu constituie izvor al vreunui drept la menținerea în funcție, astfel cum recunoaște chiar reclamanta, și nu este de natură să caracterizeze o pagubă în sensul legii. Pentru aceste motive, (n.r. ISJ) a solicitat respingerea cererii de suspendare, în principal ca inadmisibilă, în parte, și pentru lipsa calității procesuale active și a interesului, iar în subsidiar ca neîntemeiată. În temeiul art. 223 din Codul de procedură civilă, a solicitat judecarea cauzei și în lipsă”, a mai precizat judecătorul, în motivare.
!Solicitările Inspectoratului Școlar Județean, privind atât excepția lipsei calității procesuale active, cât și excepția lipsei de interes au fost respinse, la fel și excepţia de inadmisibilitate acapătului de cerere privind suspendarea tuturor hotărârilor şi actelor administrative subsecvente, ca fiind neîntemeiate!
ARGUMENTELE ISJ, SPULBERATE DE JUDECĂTOR
Spre finalul motivării intervine una dintre cele mai interesante părți din acest scandal. Pe lângă argumentele juridice demontate, judecătorul face anumite precizări care ar putea fi interpretate drept o decizie în premieră, cel puțin la Buzău, un precedent prin care se spune, negru pe alb, că avem de-a face și cu o numire politică, cu o strategie a unei noi conduceri de instituții de a-și impune oamenii, tot pe criterii politice și prin exces de putere!
“Tribunalul constată că pârâtul ISJ Buzău susține că detașarea este un act precar și poate fi încetată oricând pentru a numi o altă persoană în scopul implementării „noii politici manageriale”. Această teză încalcă flagrant spiritul legii. Conform prevederilor privind managementul unităților de învățământ (fostul art. 191 sau normele metodologice actualizate de aplicare a Legii nr. 198/2023), detașarea în interesul învățământului pe funcțiile de conducere este o măsură excepțională și temporară, instituită exclusiv pentru asigurarea continuității conducerii „până la organizarea concursului”.
Or, cu aplicare în speță, nu se poate susţine că înlocuirea unei persoane detașate legal (reclamanta) cu o altă persoană tot prin detașare (U. N), la doar 4 zile distanță, fără un concurs public intermediar și fără nicio modificare în structura școlii, nu reprezintă o deturnare a scopului legii. Scopul legii a fost asigurarea stabilității instituționale, nu crearea unui mecanism feudal de permutare a funcțiilor pe criterii de fidelitate politică sau personală.
Pârâtul nu poate susţine că a avut în vedere principiul stabilității și interesului superior al beneficiarilor educației, deoarece, schimbarea intempestivă a directorului vineri seara la ora 17:30, la doar 4 zile de la preluarea mandatului și exact în săptămâna dinaintea deschiderii anului școlar, aduce o perturbare gravă sistemului.
Articolul 3 din Legea nr. 198/2023 instituie ca principii guvernamentale fundamentale ale sistemului de învățământ: principiul interesului superior al beneficiarului primar (elevul) şi principiul calității și stabilității în sistemul educațional. Prin emiterea unei decizii nemotivate, ignorând opoziția oficială a corpului profesoral (Memoriul colectiv din 07.09.2026), ISJ Buzău a subordonat interesul superior al elevilor și stabilitatea Școlii G.T. unui interes pur subiectiv de echipă. S-a încălcat astfel obligația legală a ISJ de a acționa ca garant al stabilității procesului educațional în teritoriu.
În privinţa lipsei motivării și încălcarea dreptului de apreciere, constatăm că pârâtul ISJ invocă „dreptul de apreciere” și „rezervarea dreptului de încetare” din acordul semnat. Însă normele de drept public aplicate sistemului de învățământ interzic actele administrative individuale nemotivate.
Dreptul de apreciere acordat Inspectorului Școlar General și Consiliului de Administrație prin legislația secundară (Ordinul MECTS nr. 5530/2011) nu poate fi transformat într-o putere discreționară absolută. Conform principiilor generale de drept administrativ (completate de art. 2 alin. 1 lit. n din Legea nr. 554/2004), exercitarea dreptului de apreciere prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor reprezintă exces de putere.
Orice cadru didactic numit pe o funcție de conducere, chiar și prin detașare, se bucură de garanția legală a unei evaluări obiective. Demiterea după doar 3-4 zile de activitate efectivă dovedește matematic că noul Consiliu de Administraţie nu a avut timpul fizic necesar să constate vreo deficiență managerială a reclamantei.”, se menționează în motivarea dată, ieri, de judecătorul care a analizat această speță importantă.
„VIOLARE FLAGRANTĂ A SECRETULUI DE VOT„
Este încă un aspect pe care magistraul îl taxează dur, în motivarea sa, după ce vorbește despre nerespectarea procedurilor simple ce stau la baza reorganizării unui consiliu de administrație:
“În cauză, Tribunalul observă o „grabă” nejustificată din punct de vedere legal în privinţa constituirii consiliului. Din examinarea procesului-verbal de la filele 13-14 (datat 02.09.2026), depus la dosar chiar de către pârât, reies vicii de procedură majore:
Constatăm că ISJ Buzău nu a depus nicio dovadă a vreunui convocator prealabil sau a unei ordini de zi comunicate salariaților. Procesul-verbal menționează că întâlnirea a fost deschisă direct ca o simplă „ședință de lucru a personalului” la ora 10:40. Ordinea de zi nu a fost stabilită dinainte. Documentul atestă că abia în cadrul ședinței operative, noul Inspector Școlar General (prof. M. G.) a propus ad-hoc alegerea membrilor pentru noul CA. O ședință curentă de lucru nu se poate metamorfoza spontan și retroactiv într-o Adunare Generală deliberativă.
Potrivit Legii nr. 198/2023 şi Regulamentului-cadru aprobat prin Ordinul MECTS nr. 5530/2011 (actualizat) și normele imperative privind consiliile de administrație, membrii aleși ai inspectoratului trebuie desemnați obligatoriu prin vot secret de către Adunarea Generală a Salariaților.
Astfel, după cum rezultă din actele dosarului, opțiunile de vot au fost transmise de către membrii online direct pe adresa personală a noului Inspector Școlar General (M. G.), fapt care reprezintă, în opinia Tribunalului, o violare flagrantă a secretului votului impus de legislația din învățământ. Documentul oficial (procesul-verbal din 02.09.2026) confirmă scriptic acest viciu de procedură sever, ceea ce atrage nelegalitatea întregii structuri administrative care a decis revocarea reclamantei.”, a afirmat magistratul, în documentul care explică decizia de săptămâna trecută.
Mâine, 14 octombrie, vom reveni și cu alte detalii esențiale, precum și cu o analiză completă, în contextul în care Campus Media a lansat în spațiul public două variante despre acest subiect, vezi AICI.
