Agricultura din mai multe județe ar putea fi protejată de secetă cu ajutorul irigațiilor. Canalul Siret-Bărăgan, început în 1986 ar fi rezolvat situația demult, dacă lucrările nu ar fi fost stopate după schimbarea regimului ceaușist. Specialiștii buzoieni au găsit o soluție prin care Canalul și-ar putea mări considerabil suprafețele irigate, dacă ar fi conectat la râul Călmățui, deja regularizat.
Canalul Siret-Bărăgan, o amplă lucrare de irigații, gândită și începută în epoca ceaușistă, în anul 1986 și care ar fi trebuit să fie gata în 1995, nu a fost realizat decât pe o lungime de 5,7 kilometri, apoi a fost oprit.
De atunci, niciunul dintre miniștrii care s-au perindat pe la Agricultură nu a reușit să repornească proiectul, de o importanță strategică națională.
Pentru aricultori, inclusiv cei buzoieni, canalul Siret-Bărăgan ar însemna o adevărată mană cerească, pentru că i-ar putea proteja de perioadele secetoase, din ce în ce mai prezente.
Inginerul Petre Marin, specialist în domeniu, a gândit o soluție care ar mări considerabil suprafața agricolă irigabilă și ar economisi bani.
După ce va fi pus la punct, proiectul de la Buzău va fi prezentat autorităților locale și centrale, în vederea modificării celui inițial, din perioada ceaușistă.
Odată identificată sursa de finanțare și repornit proiectul Canalului Siret – Bărăgan, cu devierea pe Călmățui, ar putea fi finalizat în aproximativ 4 ani de la începerea lucrărilor.
