Săptămâna aceasta, deputatul S.O.S.-România de Buzău, Rodica Plopeanu, a avut o declarație politică în Parlament, referitoare la evoluția industrială a României, venind cu o critică la adresa guvernanților de până acum, pe care îi acuză de incompetență, comparativ cu alte țări din regiune. Declarația politică a parlamentarului de Buzău se intitulează ,,România la răscruce – Oportunități ratate și provocări în drumul spre dezvoltarea industrială”.
Redăm întreaga declarație, mai jos:
,,Astăzi, ne aflăm la o răscruce crucială în evoluția industrială a României. În ultimele decenii, am avut oportunitatea de a ne integra în economia europeană și de a ne dezvolta industria; însă, politica incompetentă a statului a transformat această șansă într-o stagnare îngrijorătoare. Comparativ cu alte țări din regiune care au reușit să devină jucători de seamă în diverse sectoare industriale, România a ratat ocazii cruciale de a-și valorifica potențialul. Una dintre principalele țări care a reușit să se dezvolte și pe care o voi da ca exemplu este Polonia. De ce Polonia? Deoarece, acum aproximativ 35 de ani, plecam din situații asemănătoare, dar, așa cum se întâmplă într-o competiție sportivă plină de oameni talentați, atleții care au fost mai conștiincioși și au depus mai mult efort și dorință ies printre primele locuri. Noi am rămas codași din cauza programului haotic și deficitar creat de politic.
Efecte asupra industriei
Efectele negative ale acestei ineficiențe politice sunt vizibile în fiecare colț al economiei noastre. Industria auto, care ar fi putut să devină un sector de vârf, a rămas în umbra vecinilor. Deși Dacia și Ford au contribuit la dezvoltare, lipsa unui ecosistem robust de furnizori locali (axat pe companii românești) a limitat creșterea acestui sector. În Polonia, investitorii străini sunt încurajați să colaboreze cu companii locale, generând o rețea de producție diversificată și sustenabilă. La noi, multe componente necesare pentru producția auto sunt importate, ceea ce nu doar că duce la creșterea costurilor, dar fragilizează și economia locală.
Infrastructura
Infrastructura deficitară este un alt obstacol major în calea dezvoltării industriale. Fondurile europene alocate pentru modernizarea drumurilor și căilor ferate au fost folosite cu ineficiență, iar progresele sunt minime. Proiectele de infrastructură esențiale, cum ar fi autostrada A1, au fost întârziate ani de zile, afectând logistica și transportul de mărfuri. În contrast, Polonia a reușit să dezvolte o rețea de transport modernă, facilitând comerțul și atragerea de noi investitori.
Migrarea tinerilor
Migrarea tinerelor talente reprezintă o altă consecință a politicii deficitare a statului. România dispune de o forță de muncă bine pregătită, dar lipsa oportunităților de angajare și a unui mediu economic favorabil determină mulți tineri să-și caute un viitor în alte țări europene. Această pierdere de capital uman afectează grav potențialul de inovare și dezvoltare al industriei noastre. Spre deosebire de noi, Polonia investește în programe de formare profesională care asigură că absolvenții sunt pregătiți să răspundă cerințelor pieței.
Birocrația și schimbările legislative
Instabilitatea legislativă și birocrația excesivă sunt alte obstacole majore în calea dezvoltării industriale. Investitorii se confruntă cu un labirint birocratic care le îngreunează activitatea și îi descurajează să investească. Schimbările frecvente în legislația fiscală și reglementările de mediu creează un climat de incertitudine. Este imperios necesar să adoptăm măsuri clare și coerente care să sprijine inovația și dezvoltarea durabilă.
În concluzie, România are potențialul de a deveni un jucător semnificativ pe piața europeană; însă, politica incompetentă a statului a transformat această potențialitate într-o stagnare îngrijorătoare. Este momentul să facem reforme profunde în strategia industrială, să investim masiv în infrastructură și educație și să asigurăm o stabilitate legislativă care să sprijine dezvoltarea economică. Fără acțiuni decisive, riscăm nu doar să rămânem în urmă, ci și să pierdem oportunități valoroase de creștere sustenabilă. Viitorul industrial al României nu trebuie să rămână un vis neîmplinit, iar acest lucru va avea repercusiuni grave asupra bunăstării economice și sociale a țării noastre.„
