În scenariul unei pene prelungite de curent, precum cea care a afectat, zilele trecute, Peninsula Iberică și Franța, gospodarii tradiționali ai satelor românești s-ar descurca mult mai bine decât populația urbană. Sobele cu lemne, beciurile pline cu murături și conserve, apa de fântână și vechile lămpi cu gaz sunt rețeta simplă a supraviețuirii.
Ne aflăm în gospodăria familiei Lupu din comuna Breaza. În casa lor, rezerva de hrană nu e un moft, ci o regulă de viață. Conservele de legume și fructe, cartofii, ceapa sunt bine păstrate în cămară, alături de grămezi de pachete cu făină, mălai și zahăr. Proviziile le-ar ajunge pentru câteva luni bune, în caz de criză, cum a fost recenta pană de curent din vestul Europei.
În familia Lupu, până și lucrurile care pentru majoritatea par imposibil de înlocuit, cum ar fi frigiderul sau congelatorul, își găsesc alternativă. Sub casă, la aproape doi metri adâncime, au un beci săpat cu mâinile lor, izolat cu bucăți masive de piatră, care păstrează constant o temperatură de cel mult zece grade, chiar și în miezul verii.
Și pentru iluminat există alternativă. Lampile cu gaz stau și acum în pod, gata să fie reaprinse.
Pentru soții Lupu, o pană de curent de proporții nu ar produce panică, ci revenirea la un mod de viață pe care l-au moștenit de la bunici. Fără televizor sau internet, serile ar fi liniștite, la lumina slabă a lămpii, ca în vremea când în sat nici nu se auzise de electricitate.
Un „blackout” descrie o defecțiune de lungă durată a sistemului energetic. Într-un astfel de scenariu, vulnerabilitățile există și la țară. Pentru o reziliență completă, specialiștii recomandă gospodăriilor rurale dotarea cu generatoare mici, rezerve suplimentare de apă și hrană, truse de prim-ajutor bine echipate, surse alternative de informare, precum radiouri cu baterii sau panou solar, și menținerea unor stocuri de combustibil.
