Deși salariul și pensia minimă au tot crescut în ultimii ani, acest lucru s-a dovedit insuficient pentru a combate efectele sărăciei. Astfel, România rămâne una dintre cele mai sărace țări din Uniunea Europeană: aproape 4 milioane de persoane care sunt departe de a avea un trai decent.
În mediul rural sunt cele mai multe familii cu resurse extrem de puține, insuficiente pentru a le acoperi măcar nevoile de bază.
Acest bătrân din localitatea Pogonele ne explică de ce nu-și permite nici măcar o căpățână de varză: a rămas fără bani cu două săptămâni înainte să-i vină pensia. Ne spune că atunci când vine poștașul cu banii, „e zi de mare sărbătoare!”
La țară, sărăcia este reprezentată cel mai bine de imaginea cu acest om, care trage după el un cărucior cu vechituri adunate din sat și câteva mâini de verdeață, hrabnă pentru animalele din ogradă. Se descurcă greu, de pe o zi pe alta, ca majoritatea vecinilor săi.
Mulți oameni de la țară au venituri mici, pentru că au lucrat în agricultură, unde câștigurile sunt mici și nesigure. Nu o duc mai bine nici cei care au avut serviciu la oraș, cum este acest domn care a lucrat ca electrician în Buzău.
Satul Pogonele are foarte mulți locuitori care trăiesc din ajutorul social oferit de primărie. Printre ei este și văcarul satului, care toată viața s-a mulțumit cu banii plătiți de săteni.
România se situează pe primul loc, la nivel european, în topul ţărilor în care copiii şi tinerii sunt puternic afectaţi de sărăcie. Numărul persoanelor sărace din țara noastră a fost anul trecut de 3,97 milioane de persoane, în scădere față de 2022, când erau 4,02 milioane, arată datele Institutului Național de Statistică.
