Zi aniversară, la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău. Azi au fost sărbătorite cele şase decenii de când instituţia buzoiană se află în slujba legumiculturii româneşti. Şi cu această ocazie, reprezentanţii Staţiunii au atras atenţia asupra situaţiei grele prin care trece cercetarea buzoiană.
Cercetatorii buzoieni şi-au primit invitaţii cu o expoziţie aniversară în cadrul căreia au fost etalate diverse soiuri şi hibrizi creaţie proprie. La eveniment a fost prezent şi fostul ministru al agriculturii, Valeriu Tabără, actual membru al Academiei Oamenilor de Ştiinţă din România. El a ţinut să sublinieze încă o dată performanţele cercetătorilor buzoieni, mai ales în contextul pierderii unei părţi însemnate din patrimoniul funciar.
Perioada de austeritate prin care trece Staţiunea de Cercetare durează încă din 1990. Imediat după revoluţie, fondurile destinate cercetării au fost tăiate sistematic. Mai mult de un sfert dintre cercetătorii staţiunii buzoiene lucrează pe salariul minim pe economie, în ciuda performanţelor apreciate la nivel naţional.
Una dintre investiţiile care ar putea salva Staţiunea de Cercetare este reprezentată de înfiinţarea unei bănci de gene, la Buzău. În iulie, ministrul Agriculturii, Petre Daea, promitea îndeplinirea tuturor formalităţilor pentru punerea pe roate a Băncii Naţionale de Gene pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale, în oraşul nostru, printr-o finanţare guvernamentală. Între timp, proiectul a ajuns la Academie şi a fost considerat nefezabil.
Înfiinţată în 1957, „Experimentala” Buzău, funcţionează atât în interesul cultivatorilor de legume, dar mai ales în cel al publicului consumator. (Andrei Solomon)
