AZI A FOST DRAGOBETELE.
Pe 24 februarie, în ziua când Biserica Ortodoxă sărbătoreşte Aflarea Capului Sfântului Ioan Botezătorul, spiritualitatea populară consemnează ziua lui Dragobete, fiu al Babei Dochia, protector al dragostei şi al bunei dispoziţii. Cei care se întâlnesc de Dragobete, se vor iubi tot anul. Sărbătoarea românească este echivalentul Zilei Îndrăgostiţilor, o sărbătoare comercială importată de pe alte meleaguri.
Preluat de la vechii daci, unde Dragobetele era un peţitor şi un naş al animalelor, romanii l-au transformat în protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de azi.
Dragobetele, echivalentul românesc al Zilei Îndrăgostiţiloreste o sărbătoare non-comercială, când îndrăgostiţii nu-şi exprimă iubirea prin puterea banilor ci prin cea a sentimentelor, prin gesturi tandre, afectuoase şi vorbe mângâietoare. Ea avea trăsături specifice unei sărbători premaritale, când relaţiile dintre tinerii îndrăgostiţi prindeau putere şi siguranţă, prevestind nunţile viitoare.
Obiceiurile de Dragobete, zi aşteptată cândva cu nerăbdare de tineri, au fost în bună parte uitate. Se mai păstrează în amintirea bătrânilor, mai ales a celor de prin părţile Bucovinei.
În ultimii ani, Dragobetele autohton a fost dat uitării şi înlocuit de sărbătoarea cosmopolită a Sfântului Valentin.
