Reproducem mai jos, scrisoarea pe care redacţia noastră a primit-o marţi dimineaţă pe adresa de poştă electronică, din partea unui telespectator.
„Buna ziua!
Ce este de facut? Sunt revoltata, umilita, siderata, bulversata. Cum sa va povestesc? Pe scurt, seara trecuta, la ora 19.59, o ruda careia ii era rau, a sunat la salvare (locuieste la 300 de metri de statia de salvare).
La ora 20.30, pentru ca aceasta nu venise, am mers la statia de salvare sa intrebam ce avem de facut, aducem noi bolnava, cum sa procedam, pentru ca pacienta se simtea tot mai rau. Raspuns: asteptati. La ora 21.08 sun iarasi la salvare. Mi se spune, invariabil, sa asteptam. Peste inca 15 minute ajunge salvarea.
Facem socoteala, o ora si 24 minute. Tensiunea pacientei, mai scazuse putin, era doar 19 cu 11 !!! Asa ca este in sfarsit urcata in salvare. Apoi incepe lunga asteptare pe holul de la UPU Buzau.
Pe medic l-am vazut pe hol pe la miezul nopţii. Era fresh, vesel, odihnit, normal, ca doar daca ar fi fost obosit iar nu era bine, nu?
La ora 2.20, asist fara voia mea, la o recomandare dată unei bătrane care cu greu reusea sa mearga, ajutata de un nepot: <Mamaie, uita-te la Animal Planet, lasa alte emisiuni de la tv, ca de-aia ai vertijuri si chemi salvarea.
Un pic mai devreme, un alt pacient a fost certat că de la Vadu Pasii putea veni si cu autobuzul 5, nu trebuia sa cheme salvarea pentru atata lucru. Noua ni se inrosesc obrajii de jena, ca doar chemasem salvarea de la cativa metri, sa ne fie rusine!
Aproape de ora 03.00 bolnava al cărei aparţinător eram, se hotărăşte să apeleze la tratamentul prescris bătrânei. Plecăm acasă să ne uităm la Animal Planet.
Felicitari medicilor de la UPU Buzău pentru minunata descoperire: lasă-l pe amărât să zacă pe hol, că doar criza nu va ţine o veşnicie!
Eu mai mult de atât nu ştiu ce să spun si nici nu stiu ce ar trebui sa fac.
Poate stiu altii.
Sanatate celor care lucreaza in sistemul de sanatate romanesc!”
