Românii riscă să piardă numeroase soiuri de legume şi zarzavaturi, care erau nelipsite din grădinile ţăranilor până în urmă cu câţiva ani. Avertismentul vine din partea cercetătorului buzoian Costel Vânătoru, care spune că primul pas pe care trebuie să îl facă statul este conservarea patrimoniului şi finanţarea selecţiilor conservative.
Ţările dezvoltate investesc adevărate averi pentru conservarea patrimoniului genetic, însă în România se pare că nimeni nu a înţeles care este importanţa acestui aspect.
Se munceşte enorm pentru obţinerea unui soi, de obicei peste 15 ani, iar după obţinere trebuie ca cineva să răspundă pentru păstrarea purităţii lui. Dacă nu i se asigură selecţia conservativă, adică să i se menţină această puritate an de an, automat soiul se depreciază şi piere.
Înainte, această activitate, selecţia conservativă, de păstrare a autenticităţii soiului, era finanţată de stat, însă a fost lăsată de izbelişte. Specialiştii spun ca trebuie finanţată în regim de urgenţă această activitate.
În alte ţări, preocuparea pentru păstrarea patrimoniului genetic este foarte mare. Mai mult decât atât, soiuri româneşti, care de la noi au dispărut, au ajuns în băncile de gene străine.
Lipsa de interes a autorităţilor va duce în cel mai scurt timp la dispariţia multor soiuri de legume şi zarzavaturi, dar şi a cercetării în domeniu. În felul acesta, noi vom ajunge să consumăm doar legume din import.
Cele mai expuse soiuri în acest moment sunt cele locale care nu au fost omologate cum ar fi usturoiul de Râmnicu Sărat, varza Licurişca sau tomatele de Argeş. (Mirela Copariu)
