Legumele şi fructele pe care le consumăm fără reţinere pentru aportul lor de vitamine şi alte elemente benefice organismului pot deveni toxice din cauza unor substanţe folosite fără măsură înainte de recoltare şi în timpul depozitării. Avem însă şi veşti bune: există alternative naturale la toate aceste intervenţii. De exemplu, fertilizarea poate fi făcută cu humus de râme iar polenizarea cu ajutorul roiurilor de bondari.
Rezultatele unor teste făcute de autorităţile sanitar-veterinare arată că o persoană care consumă legume sau fructe înghite până la zece pesticide diferite. Strugurii, roşiile şi lămâile, de exemplu, conţin între două şi şapte pesticide diferite, iar merele, între două şi şase.
Specialiştii spun că pericolul cel mai mare vine de la fructele şi legumele grăbite spre coacere în extrasezon, pentru că atunci se folosesc cele mai multe substanţe chimice. Reziduurile ajung în părţile comestibile.
Substanţele menite să protejeze culturile agricole ajung în partea comestibilă a plantelor atât în perioada de vegetaţie, cât şi în etapa de depozitare. Folosirea substanţelor împotriva unor agenţi patogeni care infectează şi se manifestă în timpul depozitării este o practică obişnuită. De exemplu, citricele sunt tratate pentru a rezista perioadelor mari de depozitare cu imazalil. Acest pesticid nociv care acoperă coaja portocalelor sau a mandarinelor este o substanţă autorizată în 24 de state membre, inclusiv în România. Vestea bună este că există alternative sănătoase la toate aceste tratamente aplicate în agricultură. Un fermier din localitatea buzoiană Vadu Paşii vinde de câţiva ani fertilizatori din humus de râme. Îngrăşământul obţinut este ecologic şi eficient. Nu este o afacere pentru oricine, spune fermierul Viorel Rădulescu. Mirosul şi aspectul râmelor nu îl ţin departe de ciudata crescătorie din spatele casei.
Crescătorul de râme spală pământul în care se află vieţuitoarele, iar humusul produs de râme reprezintă ingredientul esenţial din îngrăşământul ecologic pe care-l obţine la capătul procesului. Un litru de humus de râmă costă douăzeci lei, iar la cantităţi mari solicitate, preţul este negociabil.
Polenizarea culturilor poate fi realizată şi ea prin metode naturale.
În locul combinaţiilor chimice de hormoni, pot fi folosiţi bondarii. În solariile lui Mircea Tatu, din comuna buzoiană Cochirleanca, bondarii fac polenizare cât e lumină afară. Fermierul nu mai foloseşte produse chimice ca să obţină recoltă mare şi lasă toată treaba pe seama harnicelor insecte.
O cutie cu aproape 100 de bondari costă 300 de lei însă ei polenizează 2.000 de metri pătraţi. Tot în seama unor insecte este lăsată şi deparazitarea culturilor. Mici păianjeni sunt trimişi în plantaţie pentru a distruge dăunătorii, astfel încât fermierul nu mai foloseşte insectidcide.
Autorităţile recomandă ca, pentru a scădea cantitatea chimicalelor ingerate, fructele şi legumele să fie spălate bine cu apă căldă, iar acolo unde este cazul, acestea trebuie curăţate de coajă pentru a reduce cantitatea de pesticide conţinută. (Mirela Copariu)
