Seceta provoacă scumpiri și la raioanele de brânzeturi. Vacile ajung să dea mai puțin lapte din cauza unei diete precare, fără nutrienți. Pajiștile s-au uscat prea devreme, iar proviziile de furaje adunate de pe câmp sunt în cantități mici și sărace în verdeață.
În zona de câmpie a Buzăului, animalele aflate la păscut abia găsesc smocurile verzi care să le potolească foamea. Iar vacile de lapte consumă cantități mari de furaje și vegetație, în funcție de dimensiune. Au nevoie să mănânce peste 40 de kilograme de hrană pe zi, inclusiv iarbă, fân ori furaje concentrate. Altfel, ajung să dea mai puțin lapte și mai slab.
Acest fermier din comuna Ziduri crește peste 40 de vite din rasa Bălțată Românească, dintre care opt sunt vaci în lactație care ajung de două ori pe zi la muls. Produc, în medie, între 15 și 20 de litri de lapte pe zi, dar în condiții optime de hrănire, exact ce a lipsit în acest an. În perioade de secetă, iarba este mai puțin suculentă și are un conținut mai mic de nutrienți esențiali, cum ar fi proteinele și vitaminele.
Crescătorii de vaci spun că în perioadele de secetă, producția de lapte poate scădea semnificativ, chiar și sub 10 litri pe zi. Iar acest șir de probleme va genera scumpiri la raionul de lactate și brânzeturi. Pentru a suplimenta dieta animalelor și a menține un nivel minim de producție, crescătorii trebuie să cumpere furaje mai scumpe. Aceste cheltuieli suplimentare sunt deja transferate consumatorilor.
Toate derivatele din lapte de vacă și de oaie s-au scumpit în ultimele luni cu doi, trei lei pe kilogram. În piața din Buzău, un kilogram de brânză de vaci costă 30 de lei, iar cea mixtă, 35 de lei. Untul de casă a ajuns să se vândă cu 70 de lei kilogramul, iar smântâna costă 20 de lei kilogramul.
