În cimitirele din municipiul Buzău au sfârâit grătarele mai ceva ca în Drăgaică. Paștele Blajinilor a fost prilej de întâlnire pentru rudele celor care au trecut în lumea de dincolo.
În cimitirul “Sf. Gheorghe”, sute de oameni au sărbătorit Paștele Blajinilor într-un mod imposibil de trecut cu vederea. Mici, cârnați de Pleșcoi, pulpe de pui sau chiar berbecuți la proțap au sfârâit printre morminte, în timp ce familii numeroase de romi au întins mese adevărate, ca de sărbătoare.
Tradiția spune că, în lunea de după Duminica Tomii, cei vii trebuie să-și pomenească morții cu rugăciuni și daruri. Pentru mulți dintre cei prezenți, asta înseamnă mai mult decât o simplă pomenire: este o reîntâlnire simbolică cu cei plecați. Oamenii ciocnesc ouă roșii, împart mâncare celor nevoiași „pentru sufletul răposaților” și stropesc mormintele cu vin.
Unii au venit doar să împartă pachete, însă alții au transformat locul într-un adevărat ospăț. Familii întregi au venit cu mese, scaune și grătare de acasă. Mesele pline au atras zeci de oameni nevoiași. Pentru unii dintre ei, porțiile primite aici au fost singura masă consistentă de după Paște.
Chiar dacă Biserica nu recunoaște oficial această sărbătoare, considerată de origine precreștină, pentru cei care o respectă, Paștele Blajinilor rămâne momentul în care granița dintre lumi pare mai subțire, iar pomenirea devine, pentru o zi, o adevărată sărbătoare a celor vii și a celor plecați.
