La doar două luni de la deschidere, expoziția ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” a fost văzută deja de peste 28.000 de vizitatori. La începutul lunii decembrie, o delegație de la Buzău s-a întâlnit la Muzeul Național de Arheologie de la Madrid cu înalți demnitari ai Ambasadei României în Spania. Expoziția se va închide la sfârșitul lunii ianuarie, 2022.
Expoziția expoziția ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” de la Muzeul Național de Arheologie de la Madrid se bucură de un real succes în rândul vizitatorilor.
De la vernisarea ei, pe 30 septembrie 2021 și până acum, expoziția a fost văzută de peste 28.000 de vizitatori din toată lumea.
La Madrid este expus și Tezaurul de la Pietroasele, aflat în patrimoniul Muzeului Național de Istorie a României, dar care a fost descoperit pe teritoriul județului Buzău.
Tezaurul este cunoscut în întreaga lume și sub denumirea de ”Cloșca cu puii de aur” și a fost expus foarte rar în afara țării.
Delegația de la Buzău, condusă de președintele CJ Petre Emanoil Neagu, care a vizitat expoziția ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” la începutul lunii a avut onoare să se întâlnească cu Ambasadorul României și cu Consului General în Spania.
Printre cele 835 de exponate, selectate din 39 de muzee românești, care alcătuiesc expoziția de istorie românească de la Madrid, se numără și 12 obiecte de o inestimabilă valoare, care aparțin Muzeului Județean Buzău.
Expoziția ”Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”, poate fi vizitată până la sfârșitul lunii ianuarie, 2022.
Am citit mai demult analiza dvs si sunt convins ca aveti dreptate.
la expoziția Tezaurul arheologic din Romania. Rădăcini dacice și romane la secțiunea marile migrații este expusă o colecție de obiecte găsită, în anul 1837, la Pietroasa; un obiect din această colecție, este clasificat, în patrimoniul cultural național mobil, cu denumirea vas-pateră și este descris ca o: „farfurie de formă concavă cu decor în registre concentrice, având o friză cu 16 personaje mitologice, …iar în mijloc o statuetă înfățișând o zeitate feminină (CYBELE?) stând pe un tron rotund”. savanții vremii, au studiat decorul vasului după desene făcute de pictori, au asimilat personajele mitologice cu zeități din Walhalla-germanică; au socotit că vasul este o pateră de cult păgân, și l-au atribuit „regelui vizigoților Athanaric care, sub amenințarea morții, obliga creștinii să adore zeitățile germanicilor”.
sunt inginer tehnolog și am făcut releveul vasului-farfurie și în decorul de pe peretele lui interior (lucrat în basorelief) am recunoscut emblema orașului creștin Bizanț (înaugurat de Constantin cel Mare în anul 330 e.n.): imaginea zeiței hazardului Tyhe (cu atributul său principal foarfecele), cu piciorul sprijinit pe prora unei corăbii cu pânze;
cum alături de atribute ale zeităților din mitologie (făclii, torțe, o liră, un arc, cornuri ale abundenței, toiege curbe, etc.), în decor mai apar și simboluri cu semnificație creștină (arbori, viță de vie, un pește, brâuri torsadate, corbi, un rodiu, etc.), am asimilat decorul vasului-pateră cu o criptogramă – în care evenimentele istorice reale sunt ilustrate prin legende din mitologie.
cercetat în această cheie, am descoperit că farfuria este un document/diplomă în care sunt consemnate date legate de: astronomie (sistemul planetar heliocentric, anul astronomic, întocmirea calendarului solar și a computului, configurația globului pământesc, etc.), precum și clauze ale unui tratat special de alianță (foedus) dintre sciții nord-dunăreni și Imperiul Roman (tratat care prevede o alianță militară precum și relații comerciale, diplomatice, etc., dintre părți)
cum în decorul vasului-pateră este trasată harta regiunii de la Dunărea de Jos, în care un teritoriu nord-dunărean este figurat ca provincie a Imperiului Roman, sunt de părere că în prezentul context european se impune cercetarea acestui inedit document antic (poate un unicat) și valorificarea lui.