Acordarea subvenţiilor sistematice şi sprijinul instituţional pentru calificare sau reorientare profesională au fost doar câteva dintre măsurile aplicate, în 2017, la nivel de judeţ, pentru diminuarea şomajului. Rezultatele nu s-au situat la înălţimea aşteptarilor, din cauză că mulţi dintre proaspeţii absolvenţi au luat calea străinătăţii, lăsând, astfel, Buzăul, fără forţa calificată de muncă.
Pe lângă cei peste 10000 de asistaţi social din judeţ, economia judeţului se confruntă, de câţiva ani, cu o altă problemă: migraţia forţei calificate de muncă, în alte ţări. Concret, pentru diminuarea şomajului, la nivel de judeţ au fost investite sume importante, pentru calificare sau pentru reconversie profesională. Numai că, după ce obţin certificatele acordate de statul român, absolvenţii buzoieni preferă, în general, să ia calea străinătăţii, profitând şi de faptul că diplomele eliberate sunt recunoscute în Uniunea Europeană.
Un alt neajuns pentru economia judeţului este reprezentat de migraţia forţei de muncă tinere. Mulţi adolescenţi preferă să plece în străinătate, imediat după finalizarea cursurilor liceale, pentru reîntregirea familiei.
Pe de altă parte, spun reprezentanţii AJOFM, judeţul Buzău a început, deja, de ceva vreme, să absoarbă forţă de muncă din alte ţări. Cele mai frecvente cazuri sunt cele ale medicilor moldoveni, veniţi să muncească în spitalele din judeţ. (Andrei Solomon)
