Pe vremuri se numea „Planta Regilor” sau „Hrana Bogaților”, pentru că nu oricine și-o permitea în dietele zilnice, însă românii au ignorat-o în ultimele decenii. Este vorba despre anghinare, legumă pe care bătrânii noștri o cultivau odinioară, pentru beneficiile sale medicale. Astăzi, planta, care seamănă cu un ciulin, este considerată delicatesă de bucătarii din Occident. Un soi de anghinare este în curs de omologare la Banca de Resurse Vegetale Genetice din Buzău.
Mai multe soiuri de anghinare se află în grădinile Băncii de Resurse Vegetale Genetice din Buzău, pentru brevetare și omologare. Planta are numeroase întrebuințări. Este bună de consumat în salate, în ceaiuri medicinale, poate fi o plantă ornamentală dar și sursă de hrană pentru albine.
Pe vremuri, anghinarea era supranumită „hrana bogaților”, iar în prezent este utilizată mai mult în bucătăria mediteraneană. De la această legumă, se consumă solzii cărnoși și suculenți, cel mai apreciat și utilizat în gastronomie fiind receptaculul floral. Anghinarea este bună de mâncat atunci când plantele sunt verzi.
În România, anghinarea pare a fi o plantă de mult uitată, mai ales de către tineri. Vârstnicii, în schimb, își aduc aminte că, pe vremuri, anghinarea era plantată pe suprafețe mari, la fostele CAP-uri, ca materie primă pentru fabricile de medicamente.
Anghinarea se consumă fie în stare crudă, sub formă de salate, fie preparată cu diferite sosuri. Dar și în spectrul medical are întrebuințare, fiind un bun stimulator al sistemului imunitar datorită conținutului de inulină. Anghinarea are beneficii asupra ficatului, inimii și nivelului de colesterol.
